marți, 23 septembrie 2014

Memetica: simbioza cu omul

      Acum foarte mult timp, cu mai mult de 2 miliarde de ani în urmă, s-a petrecut un eveniment remarcabil, deşi în aparenţă minor. O celulă eucariotă a absorbit o celulă bacteriană, dar în loc să o digere, aceasta a rămas, vie şi în siguranţă, în citoplasma „atacatorului”, ba mai mult, s-a şi reprodus aici. Celula eucariotă s-a divizat, iar celulele-fiice au moştenit la rândul lor câte o parte din bacteriile care colonizau citoplasma celulei-mamă. În timp, relaţia dintre gazda eucariotă şi „musafirii”-bacterii s-a întărit tot mai mult; gazda le-a asigurat hrana şi protecţia, iar bacteriile, la rândul lor, au ajutat gazda specializându-se în producerea de adenozin trifosfat, molecula care asigură energia celulelor eucariote.
      În prezent, simbioza cu bacteria respectivă a devenit atât de profundă, încât o parte din genele bacteriei s-au pierdut, iar altele au fost trasferate celulei-gazdă. În absenţa acestui simbiont, celula nici nu ar mai putea funcţiona. Cu excepţia câtorva specii de amibe, fiecare celulă a fiecărui organism eucariot se bazează pe aceşti endosimbionţi pentru funcţionare; aşadar, se poate concluziona că simbioza dintre celula eucariotă şi mitocondriile care o colonizează este una de foarte mare succes.
      Un proces aproape identic a fost şi cel care a dus la absorbirea unor cyanobacterii de către celulele unor alge, rezultând o simbioză la fel de reuşită între ceea ce astăzi sunt plantele verzi şi cloroplastele cu care acestea realizează fotosinteza.
      Biologii au avut nevoie de foarte mult timp pentru a realiza că aceste organite ale celulei eucariote, respectiv ale celulei plantelor verzi sunt de fapt endosimbionţi, şi nu sunt simple organite ale celulei, precum ribozomii sau lizozomul. Gazdele au evoluat împreună cu simbionţii timp îndelungat, adaptându-se la necesităţile acestora în aceeaşi măsură în care simbionţii s-au adaptat la gazda lor, şi împreună cu aceştia. E imposibil de imaginat cum ar putea arăta un om, sau dacă ar putea exista un om, în absenţa mitocondriilor care au susţinut aproape întreaga evoluţie a eucariotelor, încă de la faza de organisme unicelulare. Organismele pluricelulare, toate organismele pluricelulare, sunt în realitate formate din celulele gazdei plus mitocondriile care le sprijină din punct de vedere energetic. La fel, atunci când vorbim despre plantele verzi, vorbim în realitate despre o entitate formată prin simbioza a trei organisme diferite, cu planta propriu-zisă ca gazdă, şi mitocondriile şi cloroplastele endosimbionte.

      Un om, un singur om, e incapabil să producă de la zero un creion:

      Un obiect aparent extrem de simplu reprezintă de fapt o culme a tehnicii, la intersecţia mai multor domenii diferite, fiecare solicitând cunoştinţe diferite, specializări şi munci diferite, şi unelte diferite. E nevoie de o industrie a lemnului pentru fabricarea corpului propriu-zis al creionului; producerea grafitului presupune extragerea cărbunelui, şi o industrie chimică pentru prelucrarea şi transformarea acestuia. Vopseaua care-l acoperă, dar şi bucăţica de gumă de şters de la capăt, presupun la rândul lor o industrie petrochimică. Fâşia de tablă care fixează guma necesită extragerea şi prelucrarea metalului.
      La rândul lor, fiecare din aceste industrii necesită unelte care la rândul lor sunt confecţionate din metal, ceramică, sticlă, plastic şi alte materiale, la rândul lor revendicând alte şi alte cunoştinţe, alte şi alte procese.
      Un instrument de scris poate fi improvizat cu foarte mare uşurinţă, dintr-o bucăţică de lemn ars, dintr-o aşchie de lemn sau piatră cu care să se imprime semne pe o tăbliţă de lut, sau într-o mie de alte moduri. Dar un creion, aşa cum poate fi el achiziţionat în orice librărie pentru câţiva bani, depăşeşte cu mult capacitatea de producere a unui singur om, a oricărui om.
      Care să fie legătura dintre eucariote, dintre mitocondrii şi cloroplaste, şi tehnologia umană ?
      În acelaşi mod în care eucariotele în simbioză cu mitocondriile au obţinut o eficienţă mult mai mare din punct de vedere energetic, iar plantele verzi în simbioză cu cloroplastele au putut să folosească energia luminoasă disponibilă pentru a-şi produce substanţele organice necesare, specia umană a evoluat în direcţia unei simbioze cu memele. Deşi câteva meme simple au fost observate şi la alte animale, specia umană este singura care trăieşte cu adevărat în simbioză cu acestea.
      În orice simbioză, atunci când unul dintre simbionţi preia o anumită funcţie, celălalt şi-o va reduce tot mai mult, până la pierderea funcţiei. Şi, într-adevăr, una dintre schimbările pe care le-a suferit specia umană datorită simbiozei cu memele a fost diminuarea unor instincte, a informaţiilor transmise genetic de la strămoşi. Nu mai sunt necesare mii de generaţii în care un anumit comportament să fie selectat şi accentuat încetul cu încetul de evoluţie, e suficient un instinct foarte generic, care determină membrii tineri ai speciei să absoarbă cât mai uşor memele primite de la membrii mai vârstnici; nu mai e necesar ca genele să codifice sute de „programe” în creier, ci ajunge doar un singur „program” de preluare al informaţiei de la alte creiere.
      Evident, un număr de instincte esenţiale au rămas - instinctul de hrănire, de evitare al durerii, cel sexual, şi altele. Dar comportamentele instinctive au cedat locul memelor deja existente în cultura în care individul se naşte.
      În absenţa memelor, adică fără a prelua din cunoştinţele altora, cel puţin ipotetic, o fiinţă umană ar putea da dovadă de suficientă inteligenţă pentru a prelucra o piatră şi pentru a construi câteva unelte primitive, dar pentru a putea redescoperi o tehnică mai „modernă”, precum metalurgia - fie ea şi la nivelul epocii cuprului, precursoarea epocii bronzului, deja e necesară o colaborare între mai mulţi indivizi, adică comunicare, iar asta presupune deja schimburi de informaţie şi deci un limbaj comun - adică meme. Dar în realitate, un individ din specia umană depinde total de ceilalţi membri ai grupului, mai ales la vârste foarte mici, iar în absenţa acestora nu se va putea dezvolta normal - creierul necesită aceste meme pentru a putea funcţiona la întreaga capacitate. În cazurile copiilor care au fost crescuţi de animale, sau chiar de oameni, dar într-un mod care nu le permite această contaminare cu meme, copiii fie nu au supravieţuit, fie s-au dezvoltat cu grave deficienţe mentale.
      Cultura noastră modernă a fost construită pe un eşafodaj complex, ale cărui baze au fost puse acum câteva milioane de ani în urmă, de către strămoşii noştri Homo erectus, atunci când aceştia au început să folosească focul, şi chiar mai devreme, poate chiar strămoşii Australopitheci, primii - din câte ştim - care au început să cioplească unelte din piatră.
      Încă o dată, descoperiri precum uneltele de piatră şi focul predatează specia noastră. Homo sapiens a preluat aceste descoperiri, şi pe această fundaţie au fost adăugate noi şi noi elemente. Iar întregul complex de cunoştinţe actuale se bazează în continuare pe simbioza dintre meme şi cei care ce-au descoperit şi apoi au folosit aceşti simbionţi pentru a transmite informaţiile necesare pentru cioplirea pietrei, a producerii focului, construirea roţii, practicarea agriculturii, apoi a metalurgiei, pentru elaborarea matematicii, şi pentru naşterea ştiinţei. Sute de generaţii de oameni şi-au adus contribuţia, completând cu meme tot mai complexe despre medicină, astronomie, fizică sau chimie; iar astăzi genetica, informatica, nanotehnologia sau fizica cuantică sunt doar noi şi noi meme care se acumulează peste alte două milioane de ani de informaţii.

      Chiar gândurile proprii, de zi cu zi sau de la minut la minut ale cuiva, sunt bazate pe cuvinte, concepte şi imagini preluate ca meme. Întreaga personalitate a unui om este doar rezultatul extraordinar de complex al interacţiunii dintre mii de meme preluate, modificate, sau create pe baza altor meme.
      Civilizaţia, tehnologia şi însăşi fiinţa umană sunt în realitate produsul interacţiunii dintre creierul uman ca suport fizic, precum hardware-ul unui computer, şi cultura de meme care a „contaminat” strămoşii pre-umani ca software necesar pentru a pune în funcţiune acest hardware.

      Astfel, a răspândi convingeri nejustificate, sau mai rău, contrazise de dovezi, şi a le prezenta drept adevărate înseamnă mult mai mult decât a-ţi exercita „dreptul la opinie” sau „dreptul la libera exprimare”. Înseamnă a răspândi o memă parazită în „fondul memetic” al speciei, înseamnă a abuza simbiontul de care depinde nu doar avansul tehnologic, nu doar progresul, dar care chiar defineşte specia umană. Este echivalentul împrăştierii unui virus în sursa de apă a unui oraş - un gest criminal, care trebuie pedepsit ca atare.
      Şi acesta este motivul pentru care nici un om raţional nu are voie să se ascundă după scuza că „fiecare are dreptul să creadă ce vrea”, şi să asiste indiferent la prezentarea, adică la replicarea vreuneia din nenumăratele meme eronate care au contaminat specia umană, de la religie la medicina alternativă şi superstiţii. Fiecare din ele implică consecinţe negative de un soi sau altul, şi trebuie combătute fără milă.

9 comentarii:

  1. E interesant dublul standard: de vreme ce pleci de la asocierea intre inteligenta si barbarie, crima, violenta. In realitate, asa zisa inteligenta este parazitul, iar civilizatia o aberatie a naturii, o boala practic.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Poţi justifica ce-ai spus ?
      "asa zisa inteligenta este parazitul, iar civilizatia o aberatie a naturii, o boala practic"

      Ștergere
  2. In primul rand, tu faci o eroare de lipsa de imaginatie: consideri ca modul cum a evoluat civilizatia umana este cel mai bun, sau macar este singurul bun.
    Sa nu mai zic de presupunerea axiomatica ca civilizatia umana macar e un lucru bun. Si ca nu era mai bine, de fapt, sa nu existe deloc.
    Si nu vreau sa fac vreo divagatie despre ce inseamna bine sau pentru cine sa fie bine...

    In acelasi mod, comiti si eroarea asociata, is-ought... in fine, nu vreau sa fiu prea riguros terminologic. Este evident ca civilizatia umana se indreapta spre dezastru, iar doar 'abateri' precum religia si medicina alternativa o mai pot salva.

    Mema sclavagista, mema razboinic-imperialista, mema comunista, mema capitalista, mema terorista... Inteligenta in izolare este idealul. Insa in mijlocul societatii se transforma doar intr-o arma automata.
    Cel mai trivial exemplu e ca fiecare ganditor din istorie a luptat intotdeauna impotriva gandirii societatii din care facea parte. Conformismul e pt oi.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Adi, pentru CINE era mai bine ca specia umana sa nu existe? Ai impresia ca ideea de bine poate exista in afara unei constiinte care sa judece aceste lucruri? Daca da, cine ar da masura binelui sau raului?
      `Este evident ca civilizatia umana se indreapta spre dezastru, iar doar 'abateri' precum religia si medicina alternativa o mai pot salva`. Care e dezastrul si cum il poate evita religia si medicina alternativa? Si de ce naiba n-au facut-o deja cand doar ele existau?
      Inteligenta in izolare este idealul cui? In raport cu ce? Conformismul o fi pentru oi dar cine nu vede in lucrul impreuna al inteligentelor decat conformism e in aceasta situatie mentala doar pentru ca nu se ridica el insusi deasupra conditiei de oaie. Ganditorii au luptat nu impotriva intregii gandiri a societatii, ci doar impotriva acelor meme tampite de care se vorbeste in acest articol.

      Ștergere
    2. Pai tocmai ce am spus ca nu are sens sa te intrebi 'pentru cine sa fie mai bine, daca nu exista nimeni sa isi puna intrebarea'...
      Dar asta nu inseamna ca intuitiv nu poti realiza ca ar fi ceva mai bine sa nu existe nicio specie umana, decat sa existe una care sa faca dezastru dupa dezastru.
      In fond, acelasi rationament il aplici probabil promovand eutanasia: daca viata devine lipsita de satisfactie, sens, whatever... atunci mai bine sa nu mai fie.

      Desigur, eu ma refer insa la o notiune ceva mai metafizica de 'bine' (care in limbaj religios ar fi in constiinta absoluta, insa eu prefer sa ma rezum la limbajul neutru), pe care o intuiesc si savantii cei mai vizionari in armonia lucrurilor si lucrarilor naturii si universului.
      Pur si simplu nu a fost nevoie de oameni pentru a realiza stelele, galaxiile etc... intelegi, banuiesc, unde bat.

      Cand doar religia si medicina alternativa existau... iminenta dezastrului nu exista :)
      De exemplu, daca problema cancerului nu era endemica cum e astazi, nu poti sa pretinzi ca medicina alternativa nu a rezolvat-o. In fond, cancerul probabil la origine e un mecanism natural, care a scapat de sub control din cauza civilizatiei.
      Analog, daca razboiul atomic si incalzirea globala nu erau la orizont, cum poti reprosa religiei ca nu le-a combatut?

      In realitate, toate memele sunt tampite. Cele pe care le credem bune ... pur si simplu nu am ajuns suficient de inteligenti sa le remarcam tampenia.

      Ștergere
  3. Dorin, probabil că ştii asta deja, dar vreau să-ţi reamintesc că Adi-Banana e aici pentru trolling, nu pentru discuţii serioase.

    RăspundețiȘtergere
  4. Discutie serioasa despre meme:
    Cel putin atat de serioasa, incat reproduc ceea ce spunea un fost coleg olandez, pe care il consideram genial - unica persoana pe care am intalnit-o sa ma impresioneze profund prin inteligenta sa. A murit anul trecut.
    In SUA 'se incurajeaza' ca tinerii sa petreaca timp nesupravegheati impreuna, inca de la cele mai fragede varste. In concret, este vb de internate, camine din-alea de la 'college', cum se vede in toate filmele.
    Deci sistemul educational e de asa maniera incat nu e ca in Romania, sa locuiasca fiecare la el acasa, eventual cu parintii, si sa se duca la facultate in orasul natal.
    Ci chiar din liceu, elevii americani sunt pusi impreuna. Desigur, aspectul socializarii e o explicatie.
    Insa consecinta incurajarii sexualitatii precoce e un fapt.
    Ingemanat probabil cu insuficienta educatiei sexuale si/sau prejudecati, rezulta in fenomenul cunoscut teen pregnancy.
    In tarile civilizate de obicei se considera aceasta stare de fapt regreatabila si de evitat. Insa in SUA este incurajata ca politica de stat!
    Desigur, avantajul imediat e cresterea demografica.
    Un pas mai departe, avantajul economic e de asemenea evident: pt ca copiii costa foarte mult. Imi pare ca un om costa cu cat mai putin cu cat avanseaza in varsta. Mai ales dpdc consumer-goods, mastodontul economiei americane nu ar putea exista fara dinamismul piatei interne.

    Daca pare interesant subiectul, o sa arat unde vreau sa ajung. Daca nu, ii zic doar lu godless :)

    RăspundețiȘtergere